Octavian Nemescu, una dintre cele mai importante personalităţi ale componisticii româneşti, a fost aniversat la împlinirea vârstei de 70 de ani printr-un concert-medalion ce s-a desfăşurat marţi, 30 martie 2010, în Sala de Operă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. Publicul numeros a constituit dovada incontestabilă a preţuirii de care se bucură muzicianul, iar prezenţa pe scenă a Ansamblurilor "Archaeus" şi "Game" - o garanţie a unei seri muzicale de neuitat.

În acest cadru festiv şi emoţionant Octavian Lazăr-Cosma, Preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, compozitorii Liviu Dănceanu şi Dan Dediu, Rector al instituţiei gazdă, au completat programul muzical prin cuvinte despre personalitatea componistică a lui Octavian Nemescu.

Faptul că ideea de temporalitate poate fi transpusă în modul cel mai fericit prin intermediul muzicii s-a făcut simţită în toate cele trei creaţii prezentate în concert: pendularea între static şi mobil, între sugestia unui "timp suspendat" şi o rapidă acumulare de tensiune, muzica lui Octavian Nemescu a descris într-un mod sugestiv conceptul de Distanţă, traducând în limbaj spectral noţiuni precum Depărtare şi Apropiere. Rarefierea elementelor sonore efectele inedite - atât instrumentale, cât şi vocale, alternanţa momentelor de unison cu cele în ostinato pe un fundal de sunete preînregistrate au reprezentat doar câteva coordonate ale unui stil componistic original în care se împletesc elemente ale muzicii arhetipale şi electronice.

Piesele Trison - interpretată de percuţioniştii Alexandru Matei şi Sorin Rotaru, Beitsonorum şi Finalis Septima - susţinute de membrii Septetului "Archaeus" au constituit trei ipostaze ale unei concepţii artistice în care, conform spuselor compozitorului Liviu Dănceanu, gravitatea, puritatea şi pateticul sunt ridicate la rangul de valori morale, parcurgând drumul de la suferinţă la încredere, de la întuneric la lumină.