Arhivă : Cronici
Înapoi
Pian la patru mâini, piano solo...
Publicat: marți, 31 Martie
2009
, ora 11.38
Au
înflorit caisii în parcul Ateneului...
Pe aceasta impresie de suavitate primavarateca s-a suprapus imaginea elevei (înalta, cu ochi umbrosi), care astepta, (cu manusi de lânica pentru a-si pastra mâinile încalzite), împreuna cu profesoara ei, ora începerii concertului.
Diana Constantinescu este eleva în clasa a VIII-a a Liceului de Arta "George Enescu" din Bucuresti, fiind îndrumata de Gabriela Enasescu. Ea a obtinut premii I la Olimpiadele Nationale si tot în tara a fost laureata la concursuri ca "Lira de aur", "W.A.Mozart", "George Georgescu", "Paul Constantinescu". A mai obtinut premiul I la Concursul de Interpretare Muzicala pentru Tinere Talente "Jurjac". Diana Constantinescu a avut recitaluri în tara aparând si însotita de orchestra (a Filarmonicii din Galati si a Liceului a carei eleva este).
Desfasurare sonora...
Gabriela Enasescu a ales sa contribuie la acest concert cameral (aflat sub genericul "Profesori si discipoli") cântând în dialog cu eleva sa. Au fost ascultate dansuri din baletul "Spargatorul de nuci" de P.I.Ceaikovski (transcrise de pianistul rus de origine germana Eduard Langer), "Pavana Frumoasei din padurea adormita" si "Conversatiile dintre Frumoasa si Bestie" din Suita "Mama mea, gâsca" de Maurice Ravel, trei dintre cele sase Jocuri populare românesti din Transilvania si trei dintre Dansurile ungare la patru mâini de Johannes Brahms. Diana Constantinescu, aflata în partea dreapta a claviaturii, a avut de executat secventele melodice tematice, stralucitoare uneori, foarte cunoscute cel mai adesea. Dar cele doua interprete nu s-au "simtit" foarte bine una pe alta, tânara solista lasând sa scape unele decalaje sau sarind unele note din pasaje.
În partea a doua a programului, Diana Constantinescu, însa, a prezentat un repertoriu solo mai bine consolidat. A redat mai întâi (cu o delicatete care o caracterizeaza) doua Sonate de Domenico Scarlatti (în Fa major si Si bemol major). Sonata în Do major KV 330 de W.A.Mozart a urmat, dantelaria "spunerii" gratioase a clapelor sunând cu zburdalnicie de sub degetele tinerei pianiste, poate, cu o oarecare ne-rabdare de a respecta timpul metronomic si o discreta tendinta spre un perpetuu rubato. În Variatiunile ABEGG opus 1 de Robert Schumann Diana Constantinescu a intrat si mai bine în rol, respectând scriitura dinamica, schimbarile ritmice rapide, sau ritmul sincopat al marelui romantic. Totul s-a încheiat cu Suita bergamasca de Claude Debussy, cele patru parti, Preludiu, Menuet, Clar de luna si Passepied fiind redate cu cumintenie, dar si cu multe momente de adevar, într-o delicatete... perlata...
Final cu multe flori...
Diana Constantinescu spunea înainte de concert ca pentru ea aceasta aparitie în fata publicului reprezinta "o ocazie deosebita, întâmpinata cu bucurie". La cei 16 ani ai ei a reusit sa impresioneze publicul, fiind felicitata de ascultatori de toate vârstele si semnând primul autograf. Cu studiu, maturizare, câstig în forta, rigoare si tenacitate, vom avea poate, înca o celebra pianista pe scenele de concert, pe discuri...
Pe aceasta impresie de suavitate primavarateca s-a suprapus imaginea elevei (înalta, cu ochi umbrosi), care astepta, (cu manusi de lânica pentru a-si pastra mâinile încalzite), împreuna cu profesoara ei, ora începerii concertului.
Diana Constantinescu este eleva în clasa a VIII-a a Liceului de Arta "George Enescu" din Bucuresti, fiind îndrumata de Gabriela Enasescu. Ea a obtinut premii I la Olimpiadele Nationale si tot în tara a fost laureata la concursuri ca "Lira de aur", "W.A.Mozart", "George Georgescu", "Paul Constantinescu". A mai obtinut premiul I la Concursul de Interpretare Muzicala pentru Tinere Talente "Jurjac". Diana Constantinescu a avut recitaluri în tara aparând si însotita de orchestra (a Filarmonicii din Galati si a Liceului a carei eleva este).
Desfasurare sonora...
Gabriela Enasescu a ales sa contribuie la acest concert cameral (aflat sub genericul "Profesori si discipoli") cântând în dialog cu eleva sa. Au fost ascultate dansuri din baletul "Spargatorul de nuci" de P.I.Ceaikovski (transcrise de pianistul rus de origine germana Eduard Langer), "Pavana Frumoasei din padurea adormita" si "Conversatiile dintre Frumoasa si Bestie" din Suita "Mama mea, gâsca" de Maurice Ravel, trei dintre cele sase Jocuri populare românesti din Transilvania si trei dintre Dansurile ungare la patru mâini de Johannes Brahms. Diana Constantinescu, aflata în partea dreapta a claviaturii, a avut de executat secventele melodice tematice, stralucitoare uneori, foarte cunoscute cel mai adesea. Dar cele doua interprete nu s-au "simtit" foarte bine una pe alta, tânara solista lasând sa scape unele decalaje sau sarind unele note din pasaje.
În partea a doua a programului, Diana Constantinescu, însa, a prezentat un repertoriu solo mai bine consolidat. A redat mai întâi (cu o delicatete care o caracterizeaza) doua Sonate de Domenico Scarlatti (în Fa major si Si bemol major). Sonata în Do major KV 330 de W.A.Mozart a urmat, dantelaria "spunerii" gratioase a clapelor sunând cu zburdalnicie de sub degetele tinerei pianiste, poate, cu o oarecare ne-rabdare de a respecta timpul metronomic si o discreta tendinta spre un perpetuu rubato. În Variatiunile ABEGG opus 1 de Robert Schumann Diana Constantinescu a intrat si mai bine în rol, respectând scriitura dinamica, schimbarile ritmice rapide, sau ritmul sincopat al marelui romantic. Totul s-a încheiat cu Suita bergamasca de Claude Debussy, cele patru parti, Preludiu, Menuet, Clar de luna si Passepied fiind redate cu cumintenie, dar si cu multe momente de adevar, într-o delicatete... perlata...
Final cu multe flori...
Diana Constantinescu spunea înainte de concert ca pentru ea aceasta aparitie în fata publicului reprezinta "o ocazie deosebita, întâmpinata cu bucurie". La cei 16 ani ai ei a reusit sa impresioneze publicul, fiind felicitata de ascultatori de toate vârstele si semnând primul autograf. Cu studiu, maturizare, câstig în forta, rigoare si tenacitate, vom avea poate, înca o celebra pianista pe scenele de concert, pe discuri...