În perioada 16-20 noiembrie 2022 s-a desfăşurat la Sibiu festivalul "Brave New Music" sau în traducere liberă "Minunata muzică nouă". Detalii despre această acţiune culturală unică în România, puteţi afla din interviul pe care l-am realizat cu dirijorul Cristian Lupeş, manager al Filarmonicii de Stat Sibiu şi director al festivalului.

Domnule Cristian Lupeş, uitându-mă peste programul Festivalului "Brave New Music" pe care l-aţi propus publicului din Sibiu în aceste zile, am descoperit că fiecare concert are o poveste estetică... şi chiar o poveste de viaţă. Această idee generează o diversitate de genuri muzicale. Aseară am ascultat muzică de film interpretată de doi pianişti şi doi percuţionişti, vom trece şi prin diverse alte genuri, vom ajunge chiar şi la o seară de operă. Dar care este firul roşu al festivalului, care este ideea care v-a venit în momentul în care v-aţi trezit dimineaţa şi aţi zis: Brave New Music!

Ar fi bine să se întâmple totul aşa într-o dimineaţă... După cum ştiţi, eu sunt directorul artistic al Zilelor Muzicii Contemporane de la Bacău, care este de fapt primul festival de muzică contemporană din România. Un festival fondat de Liviu Dănceanu, Pavel Ionescu, Ovidiu Bălan... De acolo au apărut toate celelalte, inclusiv Festivalurile din Bucureşti, cel din Timişoara, cel de la Cluj, şi-aşa mai departe. Eu, de fapt, am preluat acel model şi chiar dacă era un an complicat, 2020, am debutat cu cel mai tânăr festival de muzică contemporană din România de această dată, Brave New Music sau, într-o traducere aproximativă şi mai degrabă metaforică, Minunata Muzică Nouă.

Este un festival care îşi doreşte ca într-un oraş cu o cultură muzicală destul de conservatoare dar, în acelaşi timp, destul de îndelungată faţă de alte oraşe, să aducă fenomenul muzical în actualitate.

Este totuşi diferit de celelalte festivaluri de muzică contemporană la care am asistat, mai ales datorită lucrărilor abordate. Şi aseară sala a fost plină... un festival de muzică nouă cu sala plină, mi se pare o mare reuşită.

Noi încercăm mai degrabă să facem deocamdată un act cultural-educaţional. Din acest motiv programul festivalului este atât de eclectic. Sintagma europeană "unitate prin diversitate" se poate aplica şi unui program artistic. Plecăm astfel de la muzici comode pentru public, cum a fost în concertul de aseară, în prima seară a festivalului, cu muzica de Hans Zimmer. Toată lumea ştie coloanele sonore celebre din filmele cu muzica lui Hans Zimmer, Sherlok sau Batman.

Ajungem la Francesco Tristano care pleacă de la o gramatică muzicală aproape preclasică şi îmbină totul într-un "fusion" foarte bine reuşit, spre muzică electronică cu orchestră de cameră. Vorbim apoi şi despre un portret, cred că unic în România, al compozitoarei Violeta Dinescu. Este un portret pe care i-l dedicăm în primul rând din respect pentru ceea ce face pentru muzica contemporană românească. Datorită Violetei Dinescu s-au înregistrat lucrările multor muzicieni români care au avut astfel şansa să apară pe nişte CD-uri importante.

Am observat că dumneavoastră, pe lângă faptul că dirijaţi, şi vorbiţi, adică iniţiaţi un dialog cu publicul, vorbiţi cu cei din sală în permanenţă. Cred că şi acest lucru ajută la deschiderea culturală a publicului.

Asta vine mai degrabă dintr-o cerinţă a publicului. Cred că la început am vorbit despre muzica contemporană prietenilor şi în familie. Văzând că ulterior audiţia unor lucrări abstacte se uşurează, mi-am zis că aş putea să măresc cercul de prieteni şi am ajuns să spun, să transmit prin explicaţii ceva ca o cheie a muzicii care urma să fie ascultată şi publicul a ajuns să îmi răspundă după concert, spunându-mi că fără explicaţia respectivă, probabil audiţia ar fi fost mai anevoioasă şi dimpotrivă, în această circumstanţă, audiţia a devenit plăcută, chiar pasionantă. Din acel moment, am încercat să îmi dezvolt un discurs care să umanizeze, într-un fel, năstruşniciile contemporane şi să ajut astfel publicul matur, să-şi imagineze aproape orice, aşa cum publicul foarte tânăr o face fără ajutorul unor explicaţii. De aici vine acest obicei al meu, dar nu numai al meu, de a spune câteva cuvinte, de a da un indiciu despre ceea ce urmează să ascultăm.

Seara de operă ce implică?

Seara de operă este foarte specială pentru noi, totul se va desfăşura în Catedrala Luterană din piaţa Huet, acest simbol al Sibiului, o catedrală refăcută, splendidă. Avem o operă care se numeşte "Râsul lui Avram" compusă de Gabriel Mălăncioiu, pentru un proiect comun dintre Catedrala Catolică, Biserica Evanghelică şi Filarmonica de Stat Sibiu. Această operă a apărut anul trecut şi a fost dedicată acestui triplu parteneriat dintre noi şi ne bucurăm că sâmbătă, 19 noiembrie, la ora 19.00, ansamblul din Timişoara va veni la Sibiu şi va prezenta această producţie, o operă, am putea să-i spunem mai degrabă o operă camerală, pentru că implică în total un efectiv de 20 de persoane, o operă în concert. Dar beneficiem totuşi de decorul superb al Bisericii Luterane.

Mai există şi un recital în încheierea festivalului, Sonoecumena. Ce înseamnă acest lucru?

Acesta va fi cel mai ludic moment al festivalului, compozitorul israelian Doron Kaufman, care după mulţi ani în care şi-a tot urmărit originile româneşti, a ajuns chiar să aibă şi paşaport românesc, este pasionat de cultura românească şi ne-a propus un "jam session", o seară de improvizaţie, o seară comodă. Împreună cu câţiva muzicieni pe care am încercat să-i adunăm din mai multe culturi, Marko Ristič la bandoneon, Marketa Janouskova la vioară, Medve Sandor la trompetă şi Radu Sinaci la violoncel, Doron Kaufman ne propune un experiment în care din solo-urile prin care intervine fiecare, încet-încet se adună totul într-o masă sonoră la care colaborează toţi.

Încă nu ştim exact cum va fi, este un experiment, o surpriză, dar am spus că e bine să avem şi astfel de experimente. Plecăm de la muzica de film şi ajungem la căutările viitorului. În fond ce este muzica contemporană? O scenă pe care publicul o priveşte iar pe această scenă, ceea ce se întâmplă, nu este altceva decât o fereastră catre viitor.

Pe lângă dialogul pe care îl aveţi înainte de concerte cu publicul, aţi mai creat şi nişte dimineţi de dialog în foyerul hotelului "Împăratul Romanilor" din Sibiu, în care aţi invitat câte o personalitate care să dialogheze cu cei interesaţi. Brave New Morning Talks... Cum se vor desfăşura?

Brave New Morning Talks sunt acele discuţii după micul dejun, în week-end, când înainte să ieşim din casă, ne face plăcere să stăm să vorbim despre ce s-a întâmplat şi despre ceea ce urmează să facem. Şi exact asta se va întampla. După micul dejun, pe la ora 11.00 în foyerul hotelului, ne aşezăm pe nişte fotolii, ne luăm câte o cafeluţă şi împreună cu pianistul şi compozitorul Franceso Tristano, într-una din zile, sâmbătă dimineaţa ca o urmare a concertului de vineri, şi împreună cu Doron Kaufman, duminică dimineaţa, vorbim despre concertul care a fost, vorbim despre proiecte viitoare, despre câteva teme pe care doar le propunem dar spre care putem sa deviem, ca în orice discuţie matinală la cafea. Putem să verbim despre muzica de scenă, despre muzica de teatru, de film, despre experimente muzicale, practic despre orice ne trece prin cap, inclusiv putem, în faţa invitaţilor pe care îi aşteptăm, să programăm şi să imaginăm proiecte viitoare.

Şi aici poate să participle oricine?

Da, este o discuţie deschisă, vom încerca să o transmitem şi live, ca să fie cât mai uşor de urmărit, mai ales că într-o dimineaţă de week-end poate sunt persoane care preferă să vadă această discuţie de acasă, din confort, să nu mai iasă pe o vreme rece până la hotel.