În cadrul Concursului Internaţional ”George Enescu” este programat vineri, 9 septembrie 2022, un recital susţinut de violonistul Frank Huang, violoncelistul Marcel Johannes Kits şi de pianista Angela Drăghicescu. Programul cuprinde lucrări de Amy Beach, Robert Schumann, George Enescu şi Antonín Dvořák. Recitalul are loc la Ateneul Român şi va fi transmis în direct la Radio România Muzical, începând cu ora 19:00. Despre acest eveniment, dar şi despre alte proiecte, pianista Angela Drăghicescu a vorbit în cadrul ediţiei Perpetuum mobile de miercuri, 7 septembrie.

Reveniți pe scena Ateneului Român într-un recital pe care-l veți susține vineri, 9 septembrie, alături de violonistul Frank Huang și violoncelistul Marcel Johannes Kits. Cum sunt revenirile pe scena Ateneului Român?

Este mereu o mare emoție să fiu acasă, cântând pe scenă în fața publicului român. Sunt, cu adevărat, niște sentimente care sunt foarte greu de descris. Însă, de fiecare dată, sunt surprize și surpriza cea mai plăcută pe care am vrut să o ținem pentru fanii noștri din România a fost că am venit pe scenă cu un fost câștigător al Concursului Enescu și cu un violonist care este un mare promotor și fan al lui George Enescu, care încă din studenție, când era la Juilliard, a învățat Sonata a III-a de Enescu și a cântat-o foarte des și este în prezent concertmaestrul Filarmonicii din New York.

Foarte multe legături cu Enescu, dar sunteți la prima colaborare în această formulă. Corect?

Da. Este un moment foarte frumos că sunt pentru prima dată în formula de trio. Eu am lucrat cu Frank, lucrez cu el din 2014, iar cu Marcel am cântat în Concursul Enescu pe care l-a câștigat în 2018 și cu care urmează și alte colaborări.

În program sunt incluse lucrări de Amy Beach, Robert Schumann, George Enescu și Antonin Dvorak. Câteva cuvinte despre fiecare lucrare?

Romanță de Amy Beach este foarte specială pentru că Amy Beach este prima compozitoare care a devenit foarte cunoscută în Statele Unite. Ea a fost o mare violonistă, în primul rând, și a compus această lucrare în perioada în care George Enescu dirija Filarmonica din New York. Având în vedere toate acestea, am considerat împreună cu Frank că este o piesă superbă dar este și un moment deosebit.

Schumann - Adagio și Allegro a fost piesa cu care Marcel a intrat în concurs. Era o piesă de concurs și o cerință obligatorie și-atunci am spus de ce să nu facem acest lucru. El o consideră piesă norocoasă din moment ce a câștigat și Concursul Regina Elisabeta, locul III.

Sonata a III-a de Enescu nu putea să lipsească din program și trio-ul de Dvorak - Dumky este nu numai o piesă foarte lejeră, foarte frumoasă, dar are și un spirit naționalist. Dvorak a scris... sunt 6 dansuri slavone, dar sunt, de asemenea, legate de Ucraina. Am considerat că fiindcă ele se pare că sunt la origine din Ucraina, nu neapărat din Cehia (ambele locuri din care Dvorak le-a colecționat)... și-atunci am spus că are o legătură sentimentală față de ce se întâmplă în momentul acesta în lume.

Toate acestea, așadar, în recitalul de vineri seară, 9 septembrie - un eveniment din cadrul Concursului Internațional "George Enescu" pe care-l vom transmite în direct la Radio România Muzical. De numele lui George Enescu se leagă și unul dintre proiectele din cadrul Universității Delaware, acolo unde veți activa începând cu această stagiune. Vom vorbi și despre activitatea de la Universitatea din Delaware, dar mai înainte aș vrea să vorbim despre o bursă "George Enescu" pe care o inițiați.

Am o mare plăcere să vă comunic această veste, pentru că sunteți într-adevăr primii care află despre ea. Eu am o colaborare de 2 ani, într-o formulă part-time, cu Universitatea din Delaware și am observat în această perioadă... nu numai că am promovat muzica lui Enescu - după cum știți, sunt un mare promotor al creației enesciene, dar am observat că studenții care au resurse financiare mai modeste, care-și doresc foarte mult să aprofundeze studiile, doreau nu numai să cunoască muzica lui Enescu, dar doreau să fie în stare să se perfecționeze. Și nu toată lumea a avut ocazia, mai ales în perioada de pandemie. Și-atunci, din resurse personale și din resursele Universității din Delaware, am creat această bursă de studii care va începe din anul 2023, din toamna viitoare, care să acorde o anumită sumă de bani unui student de o condiție mai modestă, un student care-și dorește să-și aprofundeze studiile în vioară și să-și facă o carieră. Această bursă este făcută și concepută în spiritul în care și George Enescu a ajutat foarte mulți tineri și compozitori români și a promovat cultura română. Așadar, ajutăm tinerii muzicieni violoniști și continuăm să promovăm muzica lui Enescu.

Cum e privită muzica lui Enescu în Statele Unite ale Americii în acest moment? E o întrebare pe care noi o punem des, dar cum arată acum, în 2022?

Într-adevăr, și eu sunt întrebată foarte des acest lucru. Din observațiile personale, anul acesta a fost un moment parcă și mai prielnic, pentru că George Enescu nu a fost numai un mare compozitor și violonist, a dat României o identitate culturală pe harta mondială culturală, dar a fost un mare om și a avut o activitate umanitară extrem de bogată. Acest lucru a rezonat foarte mult mai ales cu publicul american. Publicul american este îndrăgostit de Enescu datorită celor 10 ani în care el a dirijat și a concertat acolo. Și, în acest context, latura umană a lui Enescu a fost un lucru care a fost îmbrățișat și mai mult. Deci, Enescu continuă să fascineze publicul din America în diferite ipostaze.

Îl descoperă încet, încet... De la muzica lui Enescu, aș vrea să trecem acum la muzica norvegiană, pentru că și acesta este unul dintre proiectele dumneavoastră, început în această vară, dacă nu mă înșel. Este vorba despre muzica creatoarelor din Norvegia. Despre ce e vorba, mai exact?

Da, eu am fost fascinată mereu. Au fost două lucruri pe care le-am făcut în ultimii 4 ani. Au fost lucrările lui Enescu mai puțin cunoscute și descoperirea de lucrări noi, mai ales ale femeilor compozitoare. Am descoperit în perioada asta că femeile din Norvegia, țară care este cunoscută mai ales prin intermediul lui Edvard Grieg, au contribuit enorm la cultura norvegiană, mai ales a liedului norvegian. La sfârșit de secol XIX, aceste femei erau cu mult înaintea timpurilor. Una dintre ele, compozitoarea Mon Schjederup, este prima femeie care a avut o editură de publicare de partituri; a fost prima femeie care a publicat în Norvegia.

Acest proiect a început ca o cercetare și, iată, primind un grant al compozitorilor norvegieni, suntem în stare să creăm un CD, o înregistrare, cu 5 compozitoare norvegiene care au contribuit și să facem un turneu... pe care tot încercăm să-l facem încă din 2020, dar se va întâmpla în cele din urmă anul viitor.

Această suprapunere de crize nu a ajutat, asta e clar! Vorbeam despre Universitatea din Delaware, acolo unde veți activa începând cu această stagiune. Care sunt proiectele acolo, în cadrul Universității?

Am fost foarte onorată să accept invitația Facultății, după 2 ani de colaborare, să fiu profesor de pian și muzică de cameră. Și, deci, primul proiect și prioritate va fi față de studenții mei care abia așteaptă să mă întorc și să continuăm studiile. Sunt foarte fericită că în octombrie urmează un recital la Universitatea din Delaware care-l are ca invitat și pe Eugen Țichindelean, aflat în turneu în Philadelphia și New York cu City of Birmingham Orchestra... și-atunci, suntem foarte fericiți să fim împreună. Vom interpreta Brahms - Cvartetul în sol minor și vom cânta și cu colegul meu Elias Goldstein, pe care publicul român îl știe din înregistrările sale. Și urmează un turneu în Costa Rica și un turneu în Argentina (noiembrie și decembrie).

...Lunile de iarnă în America de Sud. Muzica de cameră, din câte am înțeles din anunțul de pe facebook legat de Universitatea din Delaware, e pe primul plan. De ce muzica de cameră?

De ce nu?! Când am absolvit doctoratul în 2021, bineînțeles că aveam foarte multe concerte ca pianist colaborator și am considerat că acest termen nu era potrivit pentru că, de fapt, suntem toți pianiști și repertoriul de muzică de cameră a fost atât de fascinant și a fost o continuă sursă de inspirație pentru mine... și am dorit să am o carieră cu totul diferită. Adică, în loc să fiu pianist solist care cântă muzică de cameră, vreau să fiu un pianist de muzică de cameră. Pentru că este diferit și pentru că muzica de cameră, care nu prea este inclusă în curriculă, cel puțin în America, ajută extraordinar de mult dezvoltarea unui muzician ca ritm, ca intonație. Este un lcuru care ne dezvoltă ca muzicieni extrem de mult, e ceva care nu e foarte prezent decât în școli, dar mult mai mult făcut ca și carieră după ce un om a terminat studiile. Asta a fost pentru mine motivația.

Rămânem la muzica de cameră, și pentru că ați vorbit ceva mai devreme de Elias Goldstein, sunt programate câteva lansări discografice alături de el anul acesta și în 2023. Mai exact, despre ce repertoriu e vorba și când vor fi disponibile discurile?

Primul disc va fi lansat anul viitor în toamnă, la Centaur Records, care a fost și compania cu care am înregistrat prima dată. Elias Goldstein a dorit foarte mult să includă piese care au fost scrise și pentru violă și pentru vioară; și-atunci, avem Rapsodia de Bartok (care nu se prea poate cânta pe violă, pe care Elias în face cu multă ușurință), vom avea Stan Golestan - Piesă de violo, vom avea Cântec vechi de Paul Constantinescu, Prokofiev - Suită. În toamna în care se lansează acest disc, vom termina înregistrarea unui nou disc, cu lucrări pe care le-am cerut de la compozitori William Bolcom, Jennifer Higdon, Sabina Ulubeanu. Este un disc programatic works - fiecare piesă are o istorie, o poveste - și este integral cu lucrări contemporane pentru violă și pian. Suntem foarte fericiți! Și un alt CD, care îl incude doar parțial pe Elias Goldstein, este un proiect de a înregistra Integrala triourilor de George Enescu, care include și Aubade, scrisă în varianta vioară, violoncel și violă, cu membrii Filarmonicii din Berlin... și care, așteptăm confirmarea, este programat pentru Warner Classics.

Și pentru că ne-am întors la nmele lui George Enescu, vă rog să adresaţi o invitație pentru recitalul de vineri seară. Pentru că, așa cum spuneam și mai devreme, îl vom asculta live la Radio România Muzical începând cu ora 19.00.

Mi-ar face o deosebită plăcere să invit publicul român la acest concert de muzică de cameră cu totul deosebită, unde-i am alături pe Frank Huang - concertmaestru al Filarmonicii din New York și membrul juriului de vioară, pe Marcel Johanes Kits, care a câștigat Concursul Enescu în 2018 și câștigătorul Premiului III la Concursul Regina Elisabeta. De la ora 19.00, un program de 70 de minute absolut încântător, unde suntem toți trei extrem de onorați să fim alături de publicul român.