Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu dirijorul Joszef Horvath

Publicat: miercuri, 21 Aprilie 2021 , ora 8.19

Miercuri, 21 aprilie, pe frecvențele postului nostru puteți asculta concertul Orchestrei de Cameră Radio, sub bagheta lui Joszef Horvath. Programul serii este alcătuit din Concertul op. 64 pentru vioară și orchestră de Felix Mendelssohn, al cărui solist va fi Alexandru Tomescu, și Simfonia în re major de Jan Voűíček.

Detalii despre repetiții și despre programul serii aflăm de la dirijorul Joszef Horvath, într-o declarație preluată de Petre Fugaciu:


Ca de obicei, repetițiile sunt frumoase și muncim în armonie și muncim într-o colaborare bună de ani de zile cu Orchestra de Cameră Radio.

Concertul de Mendelssohn pentru vioară este, bineînțeles, o lucrare cunoscută publicului meloman. Mai puțin cunoscută este Simfonia lui Vaclav Voűíček, care s-a născut în anul în care a murit Mozart - 1791. Negăsind destul de lucru la Praga, el s-a mutat la Viena de tânăr și acolo evident că i-a cunoscut pe Beethoven, pe Schubert. În prima fază, nu i-a plăcut romantismul timpuriu care era prezent în lucrările lui Beethoven, dar, precum o să audă cei care ne ascultă, această simfonie are chiar elemente romantice, schubertiene putem să spunem. De asemenea, sigur, e un clasic târziu, dar cu trecere către romantism. Este o lucrare de virtuozitate. Mie-mi place lucrarea aceasta și sper să le placă și ascultătorilor! Voűíček a scris la 30 de ani această simfonie, dar nici n-a trăit foarte mult, la 34 de ani a murit. Deci, diferența în timp între Voűíček și Mendelssohn este undeva la 10-15 ani. Mai este un aspect foarte interesant despre Voűíček: cuvântul impromptu ca și denumire a unei părți muzicale a fost folosit prima dată într-un ziar vienez în legătură cu o lucrare a lui Voűíček și de acolo a fost preluat de Schubert, de Chopin... Deci, vedem că are și o însemnătate în istoria muzicii acest lucru.

Cele două lucrări se combină foarte bine. Avem, practic, muzică romantică cap-coadă. Mendelssohn este, sigur, un romantic de început, Voűíček - la fel. Deci, cele două lucrări cred că se îmbină în mod frumos.