Bun găsit, Alexandra!

Bine vă regăsesc, mă bucur enorm!

Am ascultat Plaisir d'amour, piesa care dă titlul albumului pe care tu împreună cu soprana Angela Gheorghiu l-ați lansat anul trecut. Spune-mi, cum a fost colaborarea ta cu artista, celebra noastră artistă?

Absolut minunată! Chiar acum mă gândeam, înregistrarea a fost făcută în Londra acum doi ani, exact în septembrie și a fost o experiență de neuitat. Cântasem la Opera din Viena împreună și a fost, așa, o chimie extraordinară între noi. Și când am înregistrat acest CD a fost, efectiv, un vis devenit realitate.

Ați pornit o serie de concerte după ce ați lansat, la Bozar, acel disc, nu-i așa?

Da, am cântat la Bozar, apoi la Opera din Berlin și la Barbican în Londra. Iar în aprilie trebuia să plecăm o lună în China și în America în turneu, dar din păcate, din cauza pandemiei a trebuit să anulăm.

Pentru că ai adus vorba de pandemie, bănuiesc că multe dintre planurile tale artistice au avut de suferit. Cum te-ai adaptat la această situație neplăcută? Ca artist, cred că e greu să nu te întâlnești cu publicul.

Da, este îngrozitor. Chiar am calculat zilele trecute... am avut 55 de concerte anulate într-o perioadă de mai puțin de un an. A fost foarte greu la început, apoi, bineînțeles, au început concertele online, am început multe proiecte și colaborări cu diferite festivaluri și orchestre. Când a început pandemia, de-abia venisem dintr-un turneu foarte mare din Australia, Noua Zeelandă și Canada; fusesem plecată șase săptămâni și, într-un fel, în luna martie, când a venit lockdown-ul în Londra a fost frumos să fiu acasă. M-am simțit recunoscătoare că am reușit să parcurg așa un întreg turneu. A fost foarte ciudat că, imediat după ce terminam un concert se închidea sala respectivă... un sentiment puțin de teamă, sincer, dar și recunoștința că am reușit să cânt în toate aceste concerte. Am venit acasă, la Londra și în afară de un singur concert care a fost live streaming la Berlin, nu a mai fost nimic, nici o întâlnire cu publicul timp de șapte luni. Un timp foarte lung, greu pentru toată lumea.

Există o parte pozitivă a acestei "pauze"? Mă gândesc că poate în acest timp ai abordat partituri pe care voiai să le interpretezi și nu ai reușit sau, nu știu, ți-ai adunat gândurile, ai studiat altfel...

Da, mi-am adunat gândurile, absolut! Am avut timp în sfârșit de reflecție și de gândit pentru următorii zece ani. Eu am o gândire de obicei pe termen lung. Deja am pornit anumite proiecte care erau puțin pe pauză, dar cel mai frumos a fost reconectarea cu mine însămi și cu familia. M-am gândit la felul în care călătorim. Faptul că nu am avut cum zbura cu avionul sau a călători atât de mult cum facem de obicei - ca artiști, se spune că trăim într-o valiză - dar nu e normal totuși să călătorim dintr-un continent în altul. E atât de ușor și nu înțelegem distanțele pe care le parcurgem. Și, într-un fel, cred că lumea se va schimba. Chiar și după un vaccin, chiar și după această pandemie, sper totuși că vom lua ceva pozitiv din toată criza asta prin care am trecut și vom avea grijă mai mult de planeta noastră.

Să dea Dumnezeu să se întâmple lucrul ăsta! Acum, tu te afli la Oslo. Te rog să îmi spui tu de ce te afli acolo?

Sunt aici pentru debutul meu cu Filarmonica din Oslo și cu dirijorul Fabien Gabel. Această orchestră a fost dirijată foarte mult de Vasiliy Petrenko, cu care am cântat de multe ori. Mă bucur din suflet că sunt aici. Avem trei concerte - miercuri, joi și vineri. Bineînțeles, toate sunt sold out pentru că într-o sală de 1400 de locuri se pun în vânzare numai 200. Dar mă bucur din suflet să fiu aici. Am venit de vineri, ceea ce nu se întâmplă niciodată să stau în același loc 12 zile pentru trei concerte, dar așa sunt regulile în Norvegia. Am stat în carantină 4 zile, am avut primul test, a venit rezultatul ieri. Asta a însemnat că astăzi am reușit și am repetat cu orchestra; mâine avem repetiția generală și mâine seară - primul concert. Mă bucur din suflet că voi susține premiera norvegiană a lucrării de Nadia Boulanger - Fantezia pentru pian și orchestră, pe care am cântat-o bineînțeles și în România în premieră cu Orchestra Radio, și anul trecut cu BBC Symphony Orchestra și cu James Gafigan la Londra. Este o lucrare extraordinară și mă bucur din suflet că avem oportunitatea să o aducem și aici.

Mi-aduc aminte de martie, anul trecut, sub bagheta dirijoarei Tianyi Lu, ai interpetat această lucrare alături de Orchestra Națională Radio. Atunci ai spus într-un interviu că membrii orchestrei au venit după repetiție și ți-au spus că se bucură că ai adus această lucrare aici, la București. Cum a fost contactul cu muzica Nadiei Boulanger și orchestra din Oslo?

A fost exact aceeași reacție. Foarte mulți muzicieni au venit și au spus "Oare de ce nu este această lucrare cântată mai des?". Și au mă întreb, dar totuși încerc foarte mult să promovez această lucrare și, în general, să promovez lucrările de compozitoate, care sunt încă neglijate dintr-un motiv sau altul. Dar este o muzică foarte interesantă, este fascinantă, are atât de multe influențe de Saint-Saens, de Skriabin... partea din mijloc aduce foarte mult a Rahmaninov. Nadia Boulanger a fost așa o personalitate, care a influențat de la Copland la Piazzolla, la Barenboim. Prima femeie care a dirijat Orchestra din Boston... extraordinară femeie, care a reușit atât de multe! Mă bucur din suflet să colaborăm și cu Orchestra din Oslo. Mai spre sfârșitul acestui sezon voi merge și în Suedia cu aceeași piesă. Așa că e bine să o facem cunoscută cât mai mult în lume.

Alexandra, spune-mi, după concertele de la Oslo - 23, 24, 25 septembrie - ce urmează în programul tău artistic?

Sunt multe concerte care, să dea Domnul să nu fie probleme! Am o săptămână de concerte cu proiectul meu Spărgătorul de nuci cu mine la Konzerthaus Berlin. Vor fi opt spectacole, ca un fel de mini-rezidență la Konzerthaus, și mă bucur din suflet. Apoi voi face două concerte de caritate în Marea Britanie și apoi să sperăm că America se va deschide și voi putea merge. Trebuia anul acesta să am debutul cu Orchestra din Houston și au reprogramat deja, așa că să sperăm că se va întâmpla.

În România când vei concerta? Ai în gând, ai proiecte în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat?

Absolut! Anul viitor voi veni cu mare, mare drag. Deja cu Filarmonica din Iași în luna ianuarie, dar, bineînțeles, mă voi întoarce la îndrăgitul Festival "George Enescu".

Asta este minunat! Alexandra Dariescu, nu pot decât să-ți urez succes în Norvegia pentru cele trei concerte și pentru premiera piesei Nadiei Boulanger - Fantezia pentru pian și orchestră - și te așteptăm cu drag pe scenele de acasă!

Vă mulțumesc din suflet și multă sănătate la toată lumea!