Ȋn data de 14 iulie 2019, Biserica Neagră din Brașov a găzduit un recital de muzică veche, susținut de ansamblul Follia Suavissima. Principalul scop al evenimentului, care a ȋncheiat a X-a ediție a Festivalului Musica Barcensis, a fost acela de a promova mai mult ȋn România acest tip de muzică, idee afirmată și de violonista Irina Fârtat, membră a acestui ansamblu baroc.

Cum a apărut ansamblul Follia Suavissima şi prin ce se deosebește acesta de alte formații camerale de muzică veche?

Anul trecut am vizitat Biserica Neagră din Brașov. Am fost atrași de orga de la Rupea, aflată aproape de altarul bisercii, și am vrut să aflăm mai multe detalii despre acest instrument. Am reușit să vorbim cu organistul bisericii, Steffen Schlandt, care ne-a arătat orga cea mare, Buchholz, și ne-a vorbit puțin și despre orga de la Rupea. Ne-a prezentat-o ca fiind un instrument neobișnuit, la care puțini muzicieni pot cânta muzică de cameră, din cauza acordajului foarte ȋnalt.

Spre deosebire de România, ȋn care un asemenea program nu este la ȋndemâna muzicienilor, noi, ȋn Elveția, ne ocupăm cu studiul muzicii vechi și pentru noi este normal să cântăm cu diferite acordaje.

Ansamblul Follia Suavissima a susținut ȋn data de 14 iulie un recital la Braşov. Ce ne puteți spune despre modul ȋn care s-a desfășurat acesta, din punct de vedere al repertoriului ales și al modului ȋn care a fost perceput de către public?

Am ales un repertoriu de secol XVII pentru că orga datează din această perioadă.

Au fost prezenți mult mai mulți oameni decât ne așteptam, 260 de persoane. Au venit atât de mulți datorită faptului că noi cântaserăm și la concertul de orgă de sâmbătă seara, dar și la slujba de duminică dimineață, ȋntre ei numărându-se și persoane care au vizitat Biserica Neagră și ne-au auzit repetând. Cu toții au fost impresionați de modul ȋn care sunetul de orgă se potrivește cu cel al viorilor.

Ce v-a determinat să vă ȋndreptați spre zona muzicii vechi și de ce ați ales Academia de Muzică din Basel pentru această specializare?

Am descoperit muzica veche prin ȋnregistrările găsite pe YouTube. Când eram ȋn liceu, am fost la concertele Festivalului "George Enescu", unde am avut oportunitatea de a asculta ansamblul Hespèrion XXI, condus de Jordi Savall. Așa am aflat că astfel de concerte sunt din ce ȋn ce mai răspândite ȋn Europa.

Ȋn același timp, având șansa să vorbesc cu Jordi Savall, am aflat că acest fel de muzică se poate și studia, iar unul dintre cele mai bune locuri de studiu este Schola Cantorum Basiliensis.

Care sunt planurile pentru următoarea stagiune?

Vrem să ne ȋntoarcem ȋn Brașov, să continuăm colaborarea cu Steffen Schlandt, un muzician extraordinar, care ne-a ajutat foarte mult și, bineȋnțeles, plănuim să repetăm programul și ȋn Elveția. Un vis ar fi să ȋnregistrăm un CD cu această orgă minunată de la Rupea și, de asemenea, vrem să aducem muzica veche mai mult ȋn România, pentru că este o parte importantă din istoria și cultura noastră.