Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu saxofonistul Nicolas Simion

Publicat: vineri, 14 Iunie 2019 , ora 13.19

Sâmbătă, 15 iunie 2019, Nicolas Simion, unul dintre cei apreciați muzicieni de jazz din România, își serbează ziua de naștere. Saxofonistul ne-a acordat un interviu: 

Domnule Nicolas Simion, împliniți 60 de ani. Cu ce gânduri întâmpinați acest moment aniversar?

E o bucurie să poți să-ți serbezi ziua de naștere la o vârstă rotundă de 60 de ani. Și, privind în urmă, începi să observi de fapt cum ai trecut prin viață, ce ai realizat profesional, muzical, artistic. Așa, în mare, am petrecut 30 de ani în România. La 30 de ani am plecat în străinătate, în '88, și sunt între timp aici, în Germania, la Koln, de 20 de ani. În mare, sunt mulțumit cu ceea ce s-a întâmplat. Am reușit să realizez anumite proiecte, multe mai sunt încă deschise și cel mai important lucru cred că este să rămâi cumva concentrat pe o anumită linie artistică... adică, îți urmezi cumva visele, idealurile. Cred că drumul este cel mai important, ideea de a merge înainte, de a progresa.


Apropo de proiecte, știu că aveți o agendă bogată. Ce anume pregătiți pentru perioada următoare?

Anul acesta a apărut un disc pe care eu mi-am dorit mult să-l realizez. E o compilație de piese românești foarte cunoscute - Ciocârlia, Hora Staccato, Am un leu și vreu să-l beu, Rapsodia I de Enescu, apoi Bordeiaș, bordei, bordei, Sanie cu zurgălăi, Călușarii ș.a.m.d. Romanian ethno jazz se cheamă acest CD care deja a apărut. Apoi, urmează acum în vară să un CD la 7 Dreams records, Balkan Jazz cu WDR Big Band, Big Bandul Radio din Koln. Și apoi, în toamnă, doresc neapărat să realizez un disc care se cheamă Jazz meets Classic. Am un disc deja apărut care se cheamă Classic meets Jazz și acum am schimbat puțin ordinea cuvintelor și semantica, spunând că jazzul are nevoie de muzică clasică. Și aici am imprimat Dublul concert pentru pian, saxofon și orchestră de Richard Oschanitzky, Bass-klavier de Sabin Păutza pentru bass, clarinet și pian și orchestră. Și mai am și eu câteva piese; una dedicată lui Jancsy Korosy, una dedicată lui Richard Oschanitzky. Este un jazz simfonic de fapt și nu voiam decât să continui practic ceea ce a început Richard Oschanitzky în anii '60, pentru că el este cel mai mare compozitor de jazz român și Jancsy este cel mai mare jazzman român pe care l-am avut noi. Chiar dacă ei sunt de etnie germană și maghiară, dar sunt ai noștri și ei au pus practic bazele jazzului românesc. Clar, Johnny Răducanu e și el unul dintre cei mai importanți reprezentanți, a compus piese foarte frumoase, i-am dedicat un disc, i-am cântat piesele, am cântat cu el și l-am cunoscut și ca om, și ca muzician și nu am încercat să fac decât să continui unde au lăsat ei firul jazzului românesc.

Interviu realizat de Larisa Clempuș