Declarația dirijorului Cristian Lupeș:

Să vă spun de ce se cheamă 100 X Enescu turneul... se poate înțelege cumva greșit din pricina abordării centenare a acestui an. În primul rând, ne-am gândit la un calcul matematic simplu; am vrut să acoperim zece concerte de un grup de zece artiști - un dirijor, opt soliști și un scenograf. Așadar, 10 x 10 fac 100.

O altă coordonată a acestei sute este că acum 100 de ani, Enescu deja debutase cu conceptul Premiului Național de Compoziție, care a creat mai departe dacă nu chiar o școală, un sistem care s-a dezvoltat într-o școală de compoziție ulterioară. Acei primi premianți care s-au îndreptat către Europa, așa cum își dorea Enescu, către stilurile și gramaticile muzicale europene au ajuns să fie profesorii profesorilor noștri. Așadar, noi am zis să recreăm traseul și ideea enesciană - un Enescu tânăr, care s-a gândit la noi - și să sărbătorim, de fapt, să urăm națiunii românești muzicale o viitoare sută de ani plină de compoziții reușite și inspirate și de compozitori care să ne sprijine în dezvoltarea noastră emoțională, spirituală.

Vom cânta Enescu și Bela Bartok. Începem cu Dansurile românești de Bela Bartok, iar colegii mei, cei opt soliști, vor cânta această suită de dansuri românești. Sunt foarte inspirați și îmi face întotdeauna plăcere să-i ascult înainte de concert. Urmează Five of Millenium, această istorie a muzicii în cinci minute compusă de Liviu Dănceanu și, la final, varianta noastră, desigur, a Octuorului op. 7 - o piesă pe care toată lumea o iubește, iar pe care noi o cântăm într-un anumit fel, spunând întotdeauna publicului că trebuie să se aștepte la o piesă de teatru cu 12 personaje abstracte, dar cele 12 personaje sunt jucate de 8 actori (în cazul nostru, soliști). Din acest motiv, dificultatea tehnică a lucrării este ascunsă de toată această exuberanță dramaturgică.