Radio România Muzical, Forumul Cultural Austriac şi Muzeul Naţional Cotroceni organizează miercuri, 17 ianuarie 2018, ora 19.00, concertul-eveniment Musical Bridges - punţi între trecut şi prezent, punţi între culturi, un concert aflat sub semnul Centenarului României şi al Zilei Culturii Naţionale. Alături de pianista Raluca Ştirbăţ, la Muzeul Naţional Cotroceni va concerta violoncelistul Rudolf Leopold, un iubitor al muzicii româneşti, după cum ne-a declarat:

Prin ce se deosebeşte sonata semnată de Silvestri, atunci când vine vorba de partitura pentru violoncel?

Este o piesă interesantă; din punct de vedere stilistic aş spune că se aseamănă cu scriitura lui Enescu ajuns la maturitate, dar foarte puţin. Din nou, în mică măsură, se aseamănă cu limbajul muzical folosit de Alban Berg în sonata pe care Raluca Ştirbăţ o va interpreta. Prima impresie, după introducerea de aproape două minute în care este prezent doar violoncelul, este că piesa este compusă în sistemul dodecafonic însă o dată cu desfăşurarea discursului muzical se cristalizează şi ideea de tonalitate. Mi se pare foarte interesantă ideea lui Silvestri, compozitor care reuşeşte toate aceste lucruri într-o piesă destul de compactă.

Programul recitalului de la Muzeul Naţional Cotroceni include şi alte lucrări semnate de compozitori români. Ştiu că îndrăgiţi muzica lui Enescu...

Da, iubesc muzica lui Enescu... Am cântat alături de Raluca cele două sonate pentru violoncel şi pian de Enescu, dar şi Nocturna şi Saltarello - din programul recitalului de la Muzeul Naţional Cotroceni - partituri de tinereţe ale căror manuscrise au fost redescoperite în anii '90 într-o bibliotecă din Statele Unite ale Americii. Vrem să înregistrăm aceste lucrări. E interesantă evoluţia lui Enescu din punct de vedere componistic... Am cântat, la Satu Mare, şi Simfonia Concertantă - o lucrare din perioada romantică a lui Enescu foarte dragă mie... Cum spuneam, există o evoluţie clară în exprimarea componistică a lui Enescu. Dacă în cazul primei sonate pentru violoncel şi pian lucrurile sunt clare, o dată cu a doua sonată - lucru valabil de exemplu la a treia sonată pentru vioară şi pian - o simplă citire nu e suficientă pentru a înţelege intenţiile compozitorului. E nevoie de mult studiu pentru a descifra mesajul partiturilor enesciene.

Programul recitalului de la Muzeul Naţional Cotroceni este unul interesant şi spun asta pentru plecăm de la legătura dintre Enescu şi Brahms, ajungem la influenţa muzicii lui Brahms asupra lui Berg, continuăm cu paralele dintre creaţiile lui Berg şi Silvestri, dar încheiem cu un aranjament al Dansurilor româneşti de Bela Bartok într-o variantă pentru violoncel şi pian, o versiune la care am lucrat ceva vreme cu Raluca Ştirbăţ.

Concertul-eveniment este finanţat de Forumul Cultural Austriac şi va fi înregistrat de Radio România Muzical, care va difuza imprimarea o săptămână mai târziu - miercuri, 24 ianuarie, de la ora 17.00, în ziua aniversării Unirii Principatelor Române.