Arhivă : Interviuri Înapoi

Un nou album Nicolas Simion - 'Tribute to Johnny Răducanu'

Publicat: joi, 2 Noiembrie 2017 , ora 11.32

Joi 2 noiembrie, la Clubul Greenhours din București va avea loc lansarea ultimului album apărut la Casa de discuri "7Dreams". Aparține saxofonistului Nicolas Simion și este dedicat memoriei lui Johnny Răducanu. În interviul pe care artistul român ni l-a acordat, aflăm mai multe detalii.


…Nicolas Simion, din nou la București. Ce surpriză oferiți iubitorilor jazz-ului de această dată?

Sunt câteva zile în București pentru câteva concerte…de curând a apărut noul compact-disc intitulat "Tribute to Johnny Răducanu", o imprimare live făcută acum trei ani la ARCUB, cu Sorin Romanescu la chitară și Kruno Levacich la baterie. Interpretăm doar muzica lui Johnny Răducanu; sunt șase piese imprimate live. M-aș bucura ca toți iubitorii de jazz să afle că acest cd există, a apărut la Librăriile Cărturești și Humanitas.


În concertele pe care le veți susține acum la București va avea loc și lansarea acestui album?

Absolut. Chiar joi, 2 noiembrie, la clubul Greenhours, de la ora 20.00 și va mai fi o mică lansare la "Carusel", la Librăria Cărturești din str. Lipscani în 5 noiembrie, de la ora 18.00.


Cum ați ales piesele acestui album, care au fost criteriile? Repertoriul lui Johnny Răducanu este substanțial.

Da. Are foarte multe piese, și foarte multe piese bune. Am cântat cu Johnny în anii '80, chiar am imprimat LP-ul "Jazz made in Romania" și cântând cu el, cunoscându-i muzica și cunoscându-l și ca persoană privată, mi-a fost mai ușor să aleg câteva piese - am ales "Tescani", "October song", "Gluma", "Jocul" și alte titluri. Cântându-le cu el le cunoșteam, le-am rearanjat puțin, am mai schimbat unele lucruri, am adăugat o introducere, o coda, pentru ca să existe și ceva personal. Neavând pian, oricum muzica sună puțin altfel. Am luat în considerare profilul liniilor melodice, cele mai reușite, cele mai frumoase.


O amintire specială legată de Johnny Răducanu…

Este un omagiu. Din păcate i se cântă muzica foarte rar, are foarte multe imprimări care au apărut la Electrecord și la alte case de discuri. Dar am impresia că majoritatea jazzmenilor români care ne-au părăsit rămân doar prin imprimările făcute de ei, care sunt mai mult sau mai puțin prezente. Eu am început această serie, am început cu "Tribute to Jancy Körössy", acesta este al doilea "Tribute to Johnny Răducanu" și aș dori să mai fac un disc cu piesele lui Marius Pop, adică generația de la care am preluat noi acest jazz românesc și care merită să fie cunoscută, să fie prezentă prin muzica pe care a creat-o.


Când am spus o amintire, mă refeream, la o întâmplare, la ceva care vă leagă de Johnny Răducanu afectiv, dincolo de muzică…

Am cântat mult împreună, în concerte, am făcut imprimări. Johnny reușea să realizeze pe scenă o anumită atmosferă, se dăruia muzicii și avea puterea de a comunica. Acest lucru mi-a plăcut, am simțit și am învățat colaborând cu el faptul că trebuie să intri în interiorul muzicii pentru a transmite ceva. Nu se mai punea problema greșelilor, dacă cunoști sau nu piesa, la fel ca în muzica clasică. Un muzician redă partitura adăugând ceva din personalitatea lui, din ideile lui, este interpretarea lui, ca și cum ai fi tu însuți compozitorul. Eu cunoscându-l pe Johnny ca om, cântând împreună cu el, cred că m-am apropiat de spiritul muzicii lui. Aceasta este ideea. Să fii tu însuți, dar să dai Cezarului, cu alte cuvinte compozitorului, ce i se cuvine.

Interviu realizat de Marina Nedelcu