În 21 octombrie 2016, pianista Alexandra Dariescu își lansează cel mai nou disc, pe care se regăsesc două lucrări de Piotr Ilici Ceaikovski: Concertul nr.1 pentru pian și orchestră, înregistrat în compania prestigioasei Orchestre a Filarmonicii Regale din Londra, și o transcripție pentru pian realizată de Mihail Pletniov după Suita "Spărgătorul de nuci". Ocazia lansării: concertul susținut de Alexandra Dariescu în compania Orchestrei Filarmonicii Regale din Londra la Cadogan Hall din capitala britanică.

Discul Alexandrei Dariescu va putea fi ascultat la Radio România Muzical în 1 decembrie.

"Concertul acesta şi lansarea de pe 21 octombrie sunt, probabil, unele dintre cele mai importante evenimente care s-au întâmplat până acum în viaţa mea. Acest nou CD este debutul meu pe disc cu orchestra şi am ales Concertul nr.1 de Ceaikovski cuplat cu Suita aranjată de Pletniov - Spărgătorul de nuci pentru pian solo. Aşa că este un program foarte, foarte frumos; este un program aniversar - anul acesta se împlinesc 200 de ani de când Hoffmann a scris povestea "Spărgătorul de nuci", iar pentru mine este o amintire extraordinar de frumoasă de când eram micuţă şi ascultam poveşti pe LP-uri. Pe plăci erau poveşti muzicale, ţin minte… mama mă încuraja foarte mult să le ascult şi eu le ascultam cu foarte mare drag. Şi chiar când am descoperit această partitură a "Spărgătorului de nuci" aranjată de Pletniov pentru pian solo, am spus că neapărat vreau să o înregistrez.

Şi aşa a venit cuplarea acestei suite cu Concertul de Ceaikovski, pe care l-am cântat de multe ori şi care mi-este la suflet. Cred că am ajuns să înţeleg esenţa acestui concert şi, bineînţeles, când a venit oportunitatea să înregistrez cu Filarmonica Regală din Londra, a fost o combinaţie perfectă. Un proiect de suflet, care reprezintă munca depusă de mulţi ani, dar când se lansează acest CD este cea mai mare bucurie.

Vorbeşti de oportunitatea de a înregistra alături de această foarte bine cunoscută orchestră. Cum a apărut oportunitatea aceasta? Că nu e ceva obişnuit.

Nu, nu este deloc obişnuit şi pentru mine este un foarte mare privilegiu să pot înregistra cu ei. A fost o combinaţie perfectă. Şi casa de discuri şi Filarmonica m-au sugerat pe mine şi a fost, nu ştiu, timpul potrivit şi pentru mine, când mă pregăteam să înregistrez un concert cu orchestra. Aşa că a fost un gând bun din partea tuturor şi o colaborare care continuă să fie foarte, foarte frumoasă şi fructuoasă în acelaşi timp.

Cred că, într-adevăr, eşti primul muzician român, pianist român care înregistrează alături de această orchestră. Nici eu n-am mai găsit un alt nume românesc care să fi înregistrat alături de Orchestra Filarmonicii Regale din Londra.

Şi mie mi s-a comunicat acest lucru. Şi să fiu prima pianistă care să înregistreze cu aşa o orchestră este minunat.

Ce ne poţi spune despre dirijorul de pe această înregistrare? Am văzut că este un tânăr, foarte merituos de altfel, din Singapore.

Nu cântasem împreună înainte de această colaborare, dar ne ştiam de foarte mult timp şi am simţit amândoi că suntem pe aceeaşi undă de gânduri şi de sentimente pentru acest concert, iar Darrell Ang, dirijorul s-a specializat în muzică rusească… şi aşa a venit colaborarea, să fim amândoi liberi în datele în care trebuia să înregistrăm şi am spus că aceasta este prima oportunitate de a cânta împreună.

Cred că a înregistra Concertul de Ceaikovski, celebrul concert nr.1, este cu adevărat o provocare pentru că sunt atât de numeroşi pianiştii care înaintea ta au făcut acest lucru. Ce ţi-ai propus să aduci tu nou şi care crezi că este elementul de atractivitate pentru cel care va vedea discul într-o librărie şi să-l cumpere. E greu, cred, în ziua de astăzi, când e aşa o ofertă bogată, nu?

Da, este foarte greu, este adevărat. În primul rând nu mă gândesc la oricine altcineva care a înregistrat acest concert; este foarte important de a-ţi face cunoscută vocea ta. Pentru mine acest concert este un întreg balet; este vorba de supleţea şi de povestea care este spusă în acest concert. În momentul când se intră într-o librărie şi se vede CD-ul, coperta este foarte frumoasă - este un joc între mine şi Spărgătorul de nuci -, are nişte culori foarte frumoase care atrag cumpărătorul. Se spune că nu se cumpără un CD pentru coperta lui, dar în momentul când îl vezi pe raft îţi sare în ochi şi sper ca acela să fie primul imbold pentru cumpărător, să-l aducă în casa lui. În momentul în care-l aduce şi-l ascultă este şi mai frumos şi sper să simtă emoţia şi bucuria cu care am înregistrat toate notele.

Propriu-zis înregistrarea în cât timp s-a realizat sau care e povestea realizării efective a acestei înregistrări?

A durat o singură zi să înregistrăm concertul cu orchestra; am avut două sesiuni de trei ore fiecare. A fost deci într-un fel presiune, dar, în acelaşi timp, în momentul când înregistrez ceva vreau să fie în bucăţi foarte lungi ca să fie linia continuă. Nu-mi plac editările foarte multe. Aşa că, în momentul când am intrat în sală - o sală foarte frumoasă, exact în centrul Londrei, Henry Wood Hall… e foarte diferit să înregistrezi un concert cu orchestra decât un disc singură, pentru că în momentul când eşti singură eşti singură în studio, numai cu pianul… dar aici erau deja o sută de oameni care, bineînţeles, te şi ascultă în momentele când ai pasaje solo, dar şi cântă împreună cu tine. Aşa că a fost, într-un fel, concert; un concert mai lung, dar aşa a fost atmosfera, aşa am simţit-o.

Foarte interesant. Vreau să te întreb… pentru un tânăr muzician - pentru că tu încă eşti în categoria muzicienilor tineri - cât se simte presiunea pe care o pune astăzi lumea şi a muzicii clasice? E vorba de a performa la un nivel care este tot timpul foarte înalt şi se cere să fii tot timpul foarte bun. Înseamnă să colaborezi cu case de discuri importante care să te promoveze, să realizezi înregistrări şi înseamnă să cânţi foarte des. Mă uit la agendele de concert ale oamenilor care contează astăzi, chiar şi în agenda ta, şi văd că sunt concerte câteodată şi zilnic, în locuri diferite. Cum face un muzician de astăzi să reziste la presiunea aceasta care cred că înainte nu era atât de mare? Sau era? Cum ţi se pare?

Presiunea este foarte mare pentru că este, la urma urmei, un market extrem de mare şi suntem foarte mulţi muzicieni. Pentru mine, unul dintre cele mai importante sfaturi care mi-au fost date de unul dintre profesorii mei a fost tot timpul să fiu sinceră cu mine însămi şi să fiu adevărată. Am vocea mea, fiecare dintre noi are ceva deosebit, ceva special care, în momentul când munceşti foarte mult şi ai şi răbdare, fructifici absolut tot talentul pe care-l ai. Presiunea este foarte mare pentru că trebuie să cânţi bine, dar în momentul când te gândeşti la ce anume vrei să transmiţi publicului este mult mai important decât perfecţiunea şi presiunea pe care o punem noi înşine asupra noastră. Pentru mine e foarte important să transmit povestea piesei pe care o interpretez. Da, câteodată am şi trei-patru programe în aceeaşi săptămână, în locaţii diferite, dar e important să te bucuri de momentele alea. Tot timpul, ca artişti, ca muzicieni, ne gândim "ce voi cânta în doi ani? cu ce orchestră voi colabora?". Tot timpul este viziunea de ansamblu şi viziunea lungă, dar e foarte important ca în momentul când ai păşit pe scenă să te bucuri de momentul respectiv, nu ce-a fost sau ce va urma.

Ei, şi unde te vezi tu peste doi ani?

Ştiu exact unde voi fi. 2018 este deja superîncărcat, ceea ce mă bucură foarte mult. Voi avea debutul la Konzerthaus în Viena, debutul în Canada şi debutul în America cu Utah Symphony Orchestra. Astea sunt numai câteva repere, dar agenda deja e foarte aglomerată pe 2018, aşa că-mi pare tare bine.

Să vorbim şi despre concertul din 21 octombrie, unde se şi lansează discul despre care am istorisit până acum - un concert tot cu Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, dar unde cânţi Mozart.

Voi cânta Mozart nr.20. Este un concert nou pentru mine şi mă bucur aşa de mult că am avut ocazia să-l învăţ. Va fi la Cadogan Hall, care este reşedinţa Filarmonicii Regale din Londra. Am înţeles că este aproape sold-aut, aşa că de-abia aştept!

Noi intenţionăm să difuzăm discul tău Ceaikovski chiar de Ziua Naţională, de 1 Decembrie. Aşa că poate că ar fi un moment potrivit să adresăm un mesaj al unui român de la Londra, care face acolo performanţă, către conaţionalii lui de Ziua Naţională.

La mulţi ani şi cât mai mult bucurie tuturor românilor de pretutindeni! Să fim tot timpul mândri că provenim dintr-o ţară atât de frumoasă, care oferă atât de mult şi să încercăm fiecare dintre noi să schimbăm ceva în bine în această lume.