Arhivă : Interviuri Înapoi
AUDIO. Interviu cu dirijorul Cristian Brâncuși
O triplă aniversare marchează concertul din 19 octombrie de pe scena Sălii Radio, când la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio se va afla Cristian Brâncuși, muzician ce va sărbători concomitent împlinirea a 65 de ani de viață, 45 de ani de carieră dirijorală și 33 de ani de activitate în cadrul Radio România. În program, opusuri de Weber, Danzi și Haydn care vor însoți acest moment simbolic, încărcat emoțional, dar și o clipă a bilanțului personal, pe care Cristian Brâncuși a avut amabilitatea de a o împărtăși cu noi.
Maestre Cristian Brâncuși, vă pregătiți pentru un concert cu o semnificație specială pentru dumneavoastră. Cum vă simțiți în acest moment?
Nu pot să spun că e o diferență față de acum câteva luni, când eram în plină activitate. Mă simt bine din toate punctele de vedere. Sunt sănătos, Slavă Domnului! Am poftă de muncă… și sper să fie totul în ordine și pe viitor.
Din 1983 aveți o fructuoasă și complexă colaborare cu Radioul.
Să știți că a fost o mare bucurie pentru mine. Am făcut parte dintr-un colectiv foarte mare, dintr-o familie, s-ar putea spune, și privind retrospectiv pot să spun că au fost colaborări deosebit de fructuoase… nu numai cu redacția muzicală, dar și cu alte departamente ale radioului. Din punctul meu de vedere, colaborarea a fost impecabilă. Am apreciat întotdeauna, de exemplu, la România Actualități - seriozitatea informațiilor și echidistanța, am apreciat la România Muzical calitatea emisiunilor muzicale, calitatea transmisiunilor, calitatea comentariilor; la România Cultural - la fel. Sunt deosebit de bucuros și am o puternică satisfacție că am făcut parte din această mare familie. Într-adevăr, împlinesc 33 de ani de activitate în Radio și 45 de ani de activitate dirijorală… și 65 de ani de existență.
La mulți ani!
Vă mulțumesc!
Ce a însemnat pentru dumneavoastră colaborarea aceasta de lungă durată cu Orchestra de Cameră Radio?
Orchestra de Cameră a fost marea mea bucurie. Am contribuit esențial la înființarea orchestrei, am contribuit esențial la alegerea instrumentiștilor, am contribuit în mare măsură la alcătuirea programelor, la alcătuirea stagiunilor, la invitarea unor soliști și dirijori de prestigiu și lucrul acesta l-am făcut cu o dăruire totală. Sigur că nu am fost singur în această acțiune. Au fost alături de mine și maestrul Bacs și membrii orchestrei cu care m-am înțeles foarte, foarte bine în toată perioada aceasta.
Sigur, au trecut douăzeci și ceva de ani de atunci. Privind în spate, cred că am reușit niște lucruri foarte frumoase - serii de concerte cu tineri, cu muzică românească, cu operă în concert, cu operă pentru copii, cu vocal-simfonice… nemaipunând la socoteală imprimările, care au fost, poate, la nivel de cel puțin sute de minute, dacă nu chiar mai mult.