Violonistul Alexandru Tomescu se află săptămâna aceasta pe scena Sălii Radio, în calitate de solist al Orchestrei Naţionale Radio, cu Concertul pentru vioară şi orchestră în mi minor de Felix Mendelssohn. Despre acest eveniment ne-a vorbit protagonistul acestui concert, violonistul Alexandru Tomescu.

Domnule Alexandru Tomescu, pe scena Sălii Radio în această nouă stagiune, cu Concertul de vioară de Felix Mendelssohn, un compozitor a cărui muzică este caracterizată de echilibru între fervoarea romantică şi limpezimea structurală a clasicismului. Cu toate acestea, Concertul de vioară pare că respiră ceva mai mult romantism decât celelalte lucrări ale lui Mendelssohn.

Arhicunoscutul Concert pentru vioară de Mendelssohn, mă rog, cel puţin printre muzicieni… Nu este violonist care să nu-l fi cântat cel puţin o dată de-a lungul anilor de şcoală. Deci, arhicunoscutul Concert de Mendelssohn, într-adevăr, este un concert foarte inovativ şi a apărut ca o adevărată surpriză în contextul epocii, în care era absolut de nezdruncinat să înceapă cu o introducere a orchestrei. Or, Mendelssohn inovează şi nu doar în acest plan structural, are o mulţime de lucruri foarte creative pentru epoca sa. Eu cânt acest concert de 26 de ani; mi-este foarte drag. Cred că pentru mine, ca violonist, provocarea cea mai mare atunci când cânţi o lucrare atât de cunoscută este tocmai să reuşeşti să ai acea abordare a ei proaspătă, exact ca şi cum Mendelssohn tocmai ar fi terminat de scris concertul acum. Şi noi facem abstracţie că s-a mai cântat de 5914 ori şi îl cântăm cu acea plăcere şi cu acea prospeţime pe care numai o lucrare terminată de curând o poate avea.

Am găsit Orchestra Radio într-o formă extraordinară şi în dirijorul Agafiţa am găsit un partener perfect, aş putea spune, ireproşabil.

Un concert pe care spuneaţi că l-aţi cântat de foarte multe ori şi de foarte mult timp, chiar şi peste graniţele ţării, dincolo de spaţiul românesc. Vă mai aduceţi aminte care a fost prima dumneavoastră apariţie cu acest concert?

Nu ştiu acum pe dinafară, exact… Ştiu că în vara lui '88 am fost invitat să cânt împreună cu o orchestră de tineret în sudul Franţei şi acolo l-am cântat de vreo 7-8 ori. Am amintiri foarte plăcute din acele momente. Erau nişte concerte care se ţineau în catedrale şi începeau la ora 10 seara. Ce cadou mai frumos poţi să faci unui copil… stai treaz până la 10-12 noaptea, cânţi o muzică senzaţională… era o efervescenţă. Am mai cântat Concertul de Mendelssohn, sigur, şi pe scena Sălii Radio, dar de mai multe ori în diverse turnee ale Orchestrei Naţionale Radio în străinătate, cum ar fi cel din Japonia sau de la Konzerthaus la Viena… Avem multe amintiri, comune chiar.