Corul Academic Radio, un reper al vieţii culturale româneşti şi un apreciat ambasador al României peste hotare, împlineşte în 2015 frumoasa vârstă de 75 de ani, fiind cea mai longevivă formaţie vocal-simfonică din România. După un prim concert aniversar a cappella, derulat în luna februarie şi dedicat muzicii corale universale, joi, 30 aprilie 2015, ansamblul şi dirijorul său, Dan Mihai Goia, vă propun un frumos concert de muzică românească.

Sărbătoriţi cei 75 de ani împliniţi de Corul Academic Radio printr-un al doilea concert, dedicat muzicii româneşti. De ce acest repertoriu?

Am gândit acest ciclu pe trei componente clare. În februarie am făcut muzică universală - cele mai frumoase lucrări cântate pe parcursul anilor. În această seară prezentăm muzică românească. În luna noiembrie va fi cel de-al treilea şi ultimul din acest ciclu - Corul Academic Radio şi invitaţii săi; despre el vom vorbi la vremea respectivă.

Concertul din această seară l-am gândit în anul 2013, când toţi cei şase compozitori pe care i-am programat erau în viaţă. Din păcate, maestrul Radu Paladi s-a stins în 2013, Vasile Timiş în 2014; mai trăieşte Adria Pop, la Cluj, cu o activitate foarte laborioasă, şi cele trei doamne ale muzicii corale româneşti, şi nu numai corale, dar spun corale pentru că am fost foarte apropiaţi… mă refer la Irina Odăgescu-Ţuţuianu, la Felicia Donceanu şi Cornelia Tăutu. Aceşti şase mari creatori de muzică corală au scris nişte lucrări capitale, foarte diverse şi distincte ca limbaj, ca mesaj, ca trăire intepretativă. Pentru noi sunt nişte nume de rezonanţă şi ne-am apropiat nu numai muzical şi compoziţional de dumnealor, ci şi prin o colaborare umană deosebit de adevărată. De fapt, în această seară noi reluăm lucrări pe care le-am cântat începând din 2001 şi până anul trecut - un exemplu ar fi "Tatăl Nostru" de Irina Odăgescu, pe care-l cântăm în această seară pentru a douăsprezecea oară.

Cele douăsprezece lucrări care au fost programate nu ştiu dacă au legătură cu evangheliile, dar reprezintă pentru noi nişte pietre de hotar, nişte încercări interpretative mari. Eu, sigur, mă aflu către finalul carierei şi aş vrea să-mi spun nu un testament, dar maturitatea la care am ajuns din punct de vedere interpretativ şi alături de muzicienii din Corul Academic Radio sper să avem nişte versiuni interpretative de referinţă, care să bucure mintea şi sufletul celor care ne ascultă atât în sala de concert, cât şi pe lungimile de undă ale Radio România Muzical şi Radio România Cultural.

Vorbim de un repertoriu în care sunt îmbinate piesele religioase cu cele populare. Cum se realizează această trecere?

Da, este un repertoriu interesant. De fapt, cam toate programele de concert pe care le-am făcut în cei 15 ani ai activităţii mele ca dirijor al Corului Radio au fost o îmbinare între religios şi laic. Consider că sunt rădăcinile creaţiei adevărate a fiecărei naţii în parte de pe mapamond - religia şi folclorul - şi aceste două lucruri, dacă sunt făcute atât componistic, cât şi interpretativ cu maturitate, cu adâncimea sufletului şi gândirii, ele nu pot să nu rezoneze, pentru că sunt lucruri adevărate. Chiar limbajul componistic folosit în aceste douăsprezece lucrări este extraordinar de variat. În folclor întâlnim turnuri de tradiţie bizantină, întâlnim momente eterofonice, întâlnim momente de un lirism şi de o cantabilitate, de o candoare şi o gingăşie teribile; întâlnim structuri acordice copleşitoare, dramatice, de o expresivitate teribilă… Sunt momente diferite şi n-aş vrea să fac o analiză structurală a compoziţiei, dar fiecare piesă în parte reprezintă o bijuterie de creaţie care vizează uneori chiar genialitatea componistică, iar noi avem menirea de a prezenta la cel mai înalt nivel cu mintea, cu sufletul, cu glasul şi cu tot trupul ca tot mesajul nostru să ajungă la cei care ne ascultă.

Eu consider că ar fi păcat ca publicul să nu asculte - fie la radio, fie în sala de concert - un astfel de concert de muzică românească. În primul rând, nu ştiu câte formaţii la ora actuală îşi propun să realizeze astfel de concerte. Repet, sunt lucrări capitale, lucrări de maximă frumuseţe, adevărate comori ale spiritualităţii româneşti pe care e păcat să nu le asculţi. Avem în portofoliul creaţiei româneşti adevărate valori pe care trebuie să le ascultăm, să le înţelegem, să le promovăm şi vom deveni mai buni, mai înţelepţi şi mai români în adevăratul sens al cuvântului.