Mezzosoprana Mihaela Ungureanu-Binder, cu o carieră internațională cunoscută, pornind de la Opera de Stat din Viena până la Opera Nomori din Japonia este apropiată și de capodopere ale repertoriului vocal-simfonic și de lied. A cântat deseori împreună cu renumitul tenor Placido Domingo, atât în concertele de prezentare pe scena operei din Viena, cât și în spectacole de operă. A susținut concerte pe cele mai importante scene din Europa, cum ar fi Konzerthaus, Musikverein din Viena, Berlin, Köln, Dijon, Festivalul Radio-France din Montpellier. Apreciată de publicul vienez pentru aparațiile sale pe remarcabile scene vieneze (Staatsoper, Volksoper și Theater an der Wien) în20 octombrie, artista Mihaela Ungureanu Binder a fost invitată să cânte alături de pianistul Andrei Roth la Institul Cultural Român din Viena.

Românca Mihaela Ungureanu-Binder a propus publicului român un repertoriu interesant și variat cu lieduri românești de George Enescu și Eduard Caudella, dar și arii de compozitori austrieci Erich W. Konrgold și Nico Dosstal.

Mă bucur să vă (re)întâlnesc într-o atmosferăde români, deoarece în ultimile apariții din străinătate ați fost singura româncă de pe afiș. Cum ați primit această invitație la ICR?

Cu emoție, ca de obicei. Cum am mai spus și în interviurile mele anterioare, să cânți în fața publicului din țara ta este cel mai emoționant moment. Am acceptat acestă invitație pentru că sunt bucuroasă să cânt pentru oamenii care m-au onorat cu prezența lor pe toate scenele vieneze.

Ați rămas fidelă registrului de mezzo nu numai în repertoriul de operă, ci și al liedurilor. Se știe că în 2007 ați înregistrat împreună cu ORF la Viena CD -ul cu liedurile de Enescu. De ce Enescu și în această seară?

Da așa este. Pe Enescu l-am avut mereu în repertoriul meu, deoarece este cel mai reprezentant compozitor român. Este muzica care ne reprezintă.

În programul dumneavoastră au fost compozitori români și austrieci. Pe lângă Enescu și Caudella ați mai interpretat arii de Korngold și Dosstal. Așa ați dorit sau vi s-a cerut?

Nu mi s-a cerut să cânt ceva anume. Am dorit să aleg un repertoriu variat care să cuprindă muzică românească și arii pe care publicul care mă cunoaște, nu le-a auzit. O muzică foarte frumoasă cu care am dorit să arăt un alt stil.

De la începutul debutului dumneavoastră internațional trăiți la Viena. V-ați gândit să vă reîntoarceți în România?

Sinceră să fiu, nu m-am gândit la asta. La Viena am o casă unde trăiesc împreună cu familia și cei doi copii, am muzica și prietenii. Dar deja m-am întors într-un fel acasă, prin dăruirea muzicii în spectacole de operă la București și Brașov, concertele vocal-simfonice de la Arad, Oradea, Brașov și festivaluri.

Un gând pentru cititorii noștri români, ce le puteți spune?

Muzica ca și iubirea este constantă și nu are vârstă, care ne leagă sufletele și la care nu trebuie să renunțăm niciodată.