Dana Ciocârlie, un început de an extrem de frumos şi credem destul de interesant pentru tine. Care sunt câteva dintre provocările cu care eşti faţă în faţă?

Acest început de an este foarte dens pentru mine. Am multe lucruri de cântat, una după alta, foarte rapid. Am privilegiul de a cânta din nou Concertul pentur două piane de Mozart, împreună cu Christian Zacharias şi Orchestra din Lausanne. De data aceasta, chiar la Lausanne, pe 27 şi 28 ianuarie, după care voi sări în avion pentru a cânta pe 30, la festivalul La folle journee de la Nantes, care va fi îna cest an dedicat muzicii americane. Deci voi cânta două recitaluri împreună cu violonistul Jean Marc Philips, cu piese de muzică americană, Amy Beach, Elena Rough, o compozitoare contemporană şi sonate de William Bolcom. La întoarcerea de la Nantes voi participa la un concert memorial, dedicat primului război mondial, la opera Bastille, Paris şi anume piese de Ravel, cum ar fi "Le Tombeau de Couperin" şi ciclul de melodii de Darius Milhaud, piese compuse sau dedicate memoriei unor muzicieni francezi morţi în primul război mondial. Această serie se va termina cu un recital de violoncel şi pian împreună cu Sebastian van Kuijk, tot la Paris, la Salle Cortot, pe 10 februarie.

Aproape două săptămâni cu programe extrem de variate, cu un repertoriu foarte vast, aş spune de la clasici, la foarte contemporani. După acest periplu pe care îl vei parcurge în Elveţia şi Franţa, mai ai un răgaz să te gândeşti la înregistrări sau alte concerte, recitaluri?

Înregistrările continuă, pentru că o dată la şase luni cânt în public, urmarea integralei Schumann. Vor fi două recitaluri în luna mai, deci sunt înregistrate pe viu, la Sala Bizantină, a Ambasadei României la Paris şi în acest an vor mai fi programate două înregistrări de muzică contempoană,lucrari a doi compozitori care mi-au dedicat noi piese, Jacques Luneau, care tocmai a avut o creaţie extraordinară acum la Paris. Deci Jacques Luneau va fi piesă de pian şi vioară şi de asemenea un ciclu foarte important, foarte lung de Olivier Plounard, tot pentru pian solo. Deci toate acestea vor fi înregistrate în cursul anului 2014.

Ai vreun proiect foarte special pentru următorii ani?O integrală pe care ţi-o propui?

Integrala Schumann este proiectul special al vieţii mele. Nu ştiu când se va termina, pentru că sunt 16 concerte, cam două-trei pe an, deci deocamdată nu sunt decât la concertul numărul şase, aşa că va mai dura încă un pic având în vedere vastitatea proiectului. Mi se pare un lucru bun de durata.