Un secol şi trei decenii de la naştere, cincizeci de ani de la mutarea la Domnul sunt reperele care se aniversează şi se comemorează în 2021 legate de numele marelui Mihail Jora, eminentă şi complexă personalitate a culturii naţionale.

A fost compozitor, muzicolog, dirijor, pianist, rector al Academiei Regale de Muzică din Bucureşti, profesor universitar la Conservatorul din Capitală, primul director al programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române încă de la înfiinţare, 1928, fondator al Orchestrei Simfonice Radio, al Societăţii Compozitorilor Români, precursoarea actualei Uniuni a Compozitorilor şi Muzicologilor, membru titular al Academiei Române. O multitudine de calităţi şi funcţiuni, iniţiative şi împliniri l-au plasat în galeria iluştrilor muzicieni români, dominată de George Enescu.

Uniunea Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România, preşedinte - muzicologul dr. Luminiţa Arvunescu, realizator de emisiuni la Radio România Muzical, nu a lăsat să treacă nemarcat Anul Mihail Jora. În co-finanţarea Administraţiei Fondului Cultural Naţional, a alcătuit un proiect major sub genericul "Timpul care apropie" şi a restituit marelui aniversat şi comemorat, odată în plus, dimensiunea uriaşă cu care s-a înscris în muzica şi cultura românească.

Graţie acestui demers se poate spune că o mare parte din ţară a fost conectată, străbătută de evenimentele Jora, mai întâi prin turneul de spectacole muzical-teatrale "Poze şi pozne", itinerant la Cluj-Napoca (Colegiul Academic, 9 octombrie), Ploieşti (Filarmonica Paul Constantinescu, 13 octombrie), Craiova (Filarmonica Oltenia, 18 octombrie), Bacău (Filarmonica Mihail Jora, 3 noiembrie), Bucureşti (Teatrul Act, 21 octombrie şi, în încheierea periplului, la Muzeul Colecţiilor de Artă în 7 noiembrie). Inspiraţia turneului "Poze şi pozne" a venit de la muzica binecunoscutelor suite pentru copii semnate de Jora, din care scenarista Celina Petrescu a alcătuit un spectacol în care protagonişti au fost Adriana Toacsen (Pianista... Furnicuţă) şi actorii Adela Mihai (Vrăjitoarea Zelda), alături de Ionel Barac, Iepurele... Ceasornicar. Un deliciu pentru copii, care prin verb şi joc, prin pantomimă, au gustat în premieră pentru mulţi, muzica lui Mihail Jora izvorâtă prin clapele pianului. O funcţie educaţională dovedită.

Turneul "Poze şi pozne" a deschis manifestările Jora, continuate la fine de octombrie cu a doua ediţie a Concursului de interpretare muzicală şi de compoziţie, organizat de autorităţile locale ale oraşului Roman şi Uniunea Armenilor din România, inclusiv filiala locală, eveniment anual destinat elevilor şi studenţilor în domeniul muzical.

După 80 de ani

Uniunea Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali a continuat marcarea Anului Jora printr-un recital susţinut în data de 8 noiembrie, de Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, onomastica maestrului, recital menit să rememoreze un altul, istoric, de acum opt decenii (8 noiembrie 1941) organizat de Constantin Silvestri în onoarea şi la aniversarea vârstei de 50 de ani a profesorului său, Mihail Jora. O generoasă semnificaţie a legat peste timp cele două evenimente. Programul din 1941 de la sala Orfeu (fostă Jean Feder) de pe Calea Victoriei cuprinsese lucrări compuse special şi dedicate lui Jora de către elevii săi Dinu Lipatti, Paul Constantinescu, Romeo Alexandrescu, Constantin Bugeanu, Ion Dumitrescu, Gheorghe Dumitrescu, interpretate printre alţii de soprana Evantia Costinescu, membră fondatoare a Operei Române bucureştene, de artişti instrumentişti. La eveniment a asistat însuşi George Enescu.

Anul acesta, recitalul a avut loc tot pe Calea Victoriei, la Muzeul Colecţiilor de Artă, printre pânze şi sculpturi de mari creatori, în prezenţa unui public care s-a bătut pe locurile sanitar limitate în acest spaţiu de cultură ce a devenit de mult gazdă a muzicii.

În numele Uniunii Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali, preşedinta Luminiţa Arvunescu a făcut un scurt istoric ai celor peste 30 de ani ai Uniunii, a reiterat scopurile nobile ale breslei şi a înmânat diplome aniversare pentru sprijinirea excelenţei în muzică unor muzicologi, critici, foşti manageri de Radio, actuali realizatori de Radio şi Televiziune, profesori universitari, sponsori şi parteneri principali ai manifestării, JTI, Rotary Club Pipera şi Rotary Club Bucureşti.

Prof. univ. dr. DrHC Valentina Sandu Dediu, rectorul Colegiului Noua Europă a rostit o scurtă alocuţiune în care a subliniat importanţa creaţiei lui Mihai Jora şi nevoia de a o face şi mai cunoscută în spaţiul european, în lume.

Un nou website, www.musicrit.ro

Managerul general al Uniunii, Monica Isăcescu-Lup, a prezentat apoi proiectul "Timpul care apropie" şi recitalul care a fost transmis online pe website-ul Uniunii Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România UCRRM - www.musicrit.ro, creat pentru prima dată şi lansat cu acest prilej. O premieră deci, care merită o scurtă oprire. Pe lângă statut, lista membrilor fondatori, a membrilor actuali al căror număr sporeşte continuu, este prezentată conducerea şi structurile active, modul de înscriere şi de percepere a cotizaţiei anuale, fiind vorba de o breaslă cu largă deschidere, ca şi informaţii legate de Timbrul muzical. La rubrica Evenimente, în afara celor descrise, am aflat că în curând, în acest noiembrie, va avea loc pentru a 30-a oară Concursul de Compoziţie Mihail Jora, organizat de Uniunea Criticilor Muzicali în parteneriat cu Societatea Muzicală şi Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.

Aş menţiona că secţiunea dedicată Anului Jora cuprinde şi studii muzicologice cu tematici de profil, "Mihail Jora - baletul La Piaţă, un crâmpei de realitate românească" (autoare Nicoleta Cîrstea, studentă în anul IV) şi "Igor Stravinski şi Mihail Jora - coordonate simetrice în baletele Petruşka şi La piaţă" de Ana-Luiza Han, masterandă în anul II. Porţi deschise către adâncirea cercetărilor muzicologice. Pe noul website UCRRM merită să se navigheze cât mai des.

Talentaţi muzicieni performeri

Revenind la recitalul aniversar, să spun că a beneficiat de participarea unor talentaţi muzicieni performeri. Îi numesc pe cunoscuţii pianişti Daniel Ciobanu şi Raluca Ştirbăţ, pe soprana Laura Tătulescu, pe violonista Diana Jipa şi, nu în ultimul rând, pe Ştefan Doniga, mai mult decât pianist-acompaniator. Programul, încercând să-l reproducă în măsura posibilităţilor pe cel de acum 80 de ani, a cuprins în interpretarea lui Daniel Ciobanu "Allegretto rustico" de Romeo Alexandrescu şi "Sonatina pentru mâna stângă" de Lipatti, "Baccanale" şi "Piesă de concert op. 25 nr. 3" de Silvestri, ca şi "Joujoux pour Ma Dame" de Jora, toate trei tălmăcite de Raluca Ştirbăţ, precum şi liedurile "Doi voinici trec peste Jii" de Paul Constantinescu, "Cântec de leagăn" de Gheorghe Dumitrescu, ambele pe versuri de Radu Gyr şi Ciclul op. 20 de Jora, pe texte de Ion Pillat, lieduri cântate de Laura Tătulescu. Programul s-a încheiat cu "Mica suită" de Mihail Jora în interpretarea Dianei Jipa şi a lui Ştefan Doniga. O serată încununată de aplauze şi flori.

Parafrazând genericul manifestărilor Mihail Jora organizate de Uniunea Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali, se poate spune că timpul a apropiat de noi, cei de azi, valoarea şi excelenţa.