Domnule Gabriel Bebeșelea, vineri 23 iulie, va începe festivalul Musica Ricercata op. 3 Hidin'Haydn in Transylvania. Cum se reflectă titlul în programul festivalului?

Întreg programul festivalului pornește de la premisa faptului că Haydn a avut legături foarte puternice cu această regiune. Există două întâmplări foarte importante care-l conectează pe Haydn. Prima este faptul că fratele său, Michael Haydn, a fost timp de doi ani director muzical la Oradea și atunci, bineînțeles că muzica acestuia s-a împrăștiat rapid în toată Transilvania, regăsindu-se copii ale manuscriselor fratelui lui Haydn în toate arhivele cunoscute ale orașelor importante transilvănene, dar mai există un eveniment mai puțin cunoscut și acela care, profesorul Kurt Mild descoperă la finalul anilor '40, în biblioteca lui Brukenthal, de la palatul lui de vară de la Avrig, o simfonie de Haydn, care s-a dovedit ulterior a fi o copie. Inițial, în spațiul românesc s-a crezut că e chiar manuscrisul original, dar ulterior s-a dovedit a fi o copie, dar chiar și așa, era dovada extremă și foarte puternică, a sincronismul cultural dintre Transilvania și Europa de Vest. Exact același lucru își propune festivalul nostru prin manuscrise, de fapt, din perspectiva manuscriselor, să demonstreze sincronismul dintre Transilvania și restul Europei.

Din program va face parte și uvertura unei opere descoperite de dumneavoastră în Italia. Este vorba de opera Pădurea Sibiului compusă de Valentino Fioravanti. În ce condiții ați descoperit această operă?

În urmă cu mai bine de doi ani, cineva mi-a spus că există o operă a cărei acțiune se petrece la Sibiu, dar nu se cunoștea compozitorul, epoca, țara ș.a.m.d. După căutări de aproximativ un an am reușit să dau de manuscrisul acestei opere, l-am transcris și în momentul de față este pregătit pentru interpretare integrală. Anul acesta vom face doar uvertura ca o avanpremieră a producției de operă pe care dorim s-o pregătim pe viitor, în speranța că, condițiile sanitare ne vor da voie să facem această producție în viitorul cât mai apropiat.

În programul festivalului figurează și un recital din repertoriul pianistic al lui Mircea Eliade susținut de Iulian Ochescu și un recital nocturn de harpă clasică susținut de Maria Bâldea. Care este povestea din spatele acestora?

Deschiderea festivalului îl are în prima plan pe Mircea Eliade, dar de fapt, după cum spuneam mai devreme, totul este din perspectiva manuscriselor. În prim plan sunt manuscrisele lui Mircea Eliade, pentru că istoricii religiilor Eugen Ciurtin și Bogdan Tătaru-Cazaban au pornit un demers extrem de important, de păstrare a manuscriselor lui în Academia Română și atunci pornind de la această premisă, am creat împreună cu Eugen Ciurtin, un recital, un concept de concert recital, în care pianistul Iulian Ochescu va interpreta lucrări pe care Eliade, în manuscrisele sale, le amintește că le-ar fi cântat el însuși. Deci, practic, repertoriul pe care Eliade îl cânta la pian în perioada liceului va fi interpretat de Iulian Ochescu, totul intercalat cu discuții pe baza acestor manuscrise ale celor doi istorici pe care i-am amintit mai devreme. Este un detaliu inedit, pentru că lumea știe foarte puțin de faptul că Eliade era un pianist destul de avansat și avea un repertoriu extrem de larg. Al doilea recital, cel de harpă clasică, își propune să se întoarcă în acea perioadă a lui Haydn și Maria Bâldea, excepționala harpistă, va interpreta pe instrumentul Érard, cel care a și revoluționat harpa, exact în perioada în care Haydn compunea ultimele sale simfonii și din acele perioade există muzici compuse pentru harpă de către Haydn și congeneraționalii săi și aceste muzici vor fi interpretate de către Maria Bâldea, într-un recital nocturn din Biserica Evanghelică Sfântul Ioan.